Andi Miron

De ce nu dau doi bani pe premiile Oscar

Azi dimineață s-au decernat premiile Oscar.
Incredibil dar adevărat. Ajuns la cea de-a șasea nominalizare, Leonardo DiCaprio, cu o cotă de 1.02 la casele de pariuri, a reușit într-un final să câștige premiul pentru cel mai bun actor. Acum, Leonardo și toți cinefilii pot muri împăcați pentru că s-a rezolvat una dintre cele mai importante probleme ale rasei umane. I s-a dat Cezarului ce-i al Cezarului... Mad Max, un film exploziv, dar cam tâmpițel, a luat cele mai multe premii, cât despre gazda ediției, Chris Rock, a fost spumos, ca deobicei.

Nu am urmărit niciodată ceremonia de decernare a Premiilor Oscar și nici nu o voi face vreodată. Consider că cele 5 minute acordate evenimentului la prima oră a zilei, în buletinul de știri, sunt mai mult decât suficiente. Din punctul meu de vedere, cinematografia este un domeniu ce implică mai mult subiectivism chiar decât muzica. Multe dintre filmele nominalizate și chiar câștigătoare sunt de neprivit. Cât despre vestimentațiile, cuplurile noi care se afișează pe covorul roșu și alte cancanuri, aspecte care nu au legătură cu cinematografia, rămân la stadiul de bârfe.

Și pentru că nu doar cele mai bune filme și cei mai buni actori trebuie premiați, în 1981 s-a inventat și Zmeura de Aur, opusul Oscarurilor. Dacă nominalizații de la Oscar se roagă fiecare în parte să câștige premiul, la Zmeura de Aur e pe dos, pentru că sunt premiate cele mai slabe filme, cei mai slabi actori, scenariști, regizori.
Anul acesta a plouat cu zmeură peste Fantastic Four (3 premii) și mai ales peste penibilo-erotico-drama pentru puștoaicele aflate la pubertate, 50 Shades of Grey (4 premii).

Lista câștigătorilor de la Oscar o găsiți aici, iar cea a câștigătorilor de la Zmeura de Aur, o găsiți aici.

Trimiteți un comentariu