Andi Miron

Susțin teatrul independent

De regulă, prefer să merg la un spectacol de teatru sau chiar la un show de stand up, decât un film la cinema. În ultima vreme, dacă am ajuns de 4 ori pe an la cinema, a fost mult. Să nu se înțeleagă greșit, îmi plac filmele și tocmai asta este problema, nu halesc orice porcărie. Mi-am învățat lecția, majoritatea filmelor din cinema sunt trase pe bandă rulantă și sunt foarte proaste. Experiența dintr-un cinematograf nu se compară cu cea de la teatru, cel puțin pentru mine. 

Sălile de spectacol ale teatrelor bucureștene sunt mai mereu pline. De la TNB, Metropolis, Bulandra, Constantin Tănase, Odeon, până la Teatrul de Artă, teatru independent la care dacă n-ați fost până acum, vă încurajez să mergeți. Dacă ar fi să fac un top 3 din ce am văzut în ultimul an, vă pot spune că merită să vedeți „Cum se cuceresc femeile" (la Metropolis, cu Claudiu Bleonț), „Artă" (la Bulandra, cu Șerban Pavlu) și „Mă mut la mama" (cu Adriana Trandafir).

Nici teatrele independente nu sunt deloc de neglijat. Săptămâna trecută am urmărit „Fermoare, nasturi și capse", la La Scena, un spectacol în regia Lilianei Câmpeanu, text Mihai Ignat, în distribuție făcând parte trei actori tineri foarte talentați: Radu Catană, Cristi Constantinescu, Carmen Magdalena Sascău. E vorba despre prietenie, moarte și puterea de a merge mai departe, teme tratate cu foarte mult umor. Pe Cristi Constantinescu l-am urmărit și anul trecut, în piesa „Câini", tot în regia Lilianei Câmpeanu.

Fiind o trupă de teatru independentă, cu promovarea și cu găsirea unui punct fix în care să joace e mai dificil, însă cred că acestea reprezintă niște probleme de moment. Din punct de vedere al calității actului artistic, merită, deci trebuie să mergeți să vedeți „Femoare, nasturi și capse".


Trimiteți un comentariu